Mi-e dor mereu de tine iubito, închid ochii şi te văd, gândindu-te la mine.
Mi-e dor de clipele petrecute-n doi, mi-e atât de dor, încâtmă doare dorul.
Te strig mereu, te chem, pentru că te doresc toată şipentru că vreau să te simt, să îţi simt dorinţa.
Mi-e dor să-ţi spun da, atunci când tu cu o şoaptă răguşită şi excitată îmi spui nu.
Te doresc iubito, vreau să te simt, vreau să te alint, vreau să ne unim şi să zburăm, vreau să gem, să ţip la atingerile tale fierbinţi.
Vreau să fim un frumos şi adevărat vis, vreau sa ne fim emoţiile şi fiorii.
Vreau să ne fim viata, vreau să ne chemam, să ne găsim şi să fim alături în fiecare seara, in fiecare zori de zi cu tăceri-iubiri, vorbe-nerostite. Să ne fim şansă, să fim un timp pereche şi să ne iubim în albe nopţi cu patimă. Să adormim surâzându-ne in lumina focului arzând în şemineu. Să adormim înlănţuiţi, goi şi îmbrăţişaţi, zâmbind cu ochii închişi, să te sărut in somn, să te visez.
Tu să adormi îmbrăţişându-mă, apoi să tresari, pentru ca din nou să ne iubim, să ne împletim trupurile în răsuflări vorbite, şoptite sau tăcute şi gemute, fierbinţi, plăcute. Sa ne iubim frenetic până uităm, până uitam de noi.
Nici nu mai ştiu ce sunt sau cine sunt.
Ştiu doar că în patima dezlănţuită a iubirii noastre, eu sunt vântul, iar tu o frunză care dansezi, cum te conduc eu.
Ştiu ca te voi iubi la bine si la greu, ne vom iubi până când vom dispărea în neant sau când unul dintre noi dimineaţa îl va căuta cu disperare pe celalalt.
Îţi sărut fiecare curbă, Ce lin coboară sau se urcă. Le urmăresc cum se lărgesc Ori se adună În piscuri Sau în văi adânci Şi sărut aprins trupul de zână, Pe albul cast ce n-are vină, Pentru că mă cheamă Fără prejudecăţi sau teamă De patimi, iubiri şi gelozii. Femeile cu ciudă privesc După tine, Când cu mine Pe stradă-ti şoptesc că te iubesc, Plutim ţinându-te de mână De şapte ori pe săptămână. Iar după ce seara lin coboară Acum în miez aprins de vară, Retraşi amândoi în dormitor Cuprinşi de dulcele fior, Vom stinge pătimaşul dor. Dorul de dor, dor de iubire Ce cuprinde nopţile-n neştire Pasionat şi cu nestăpânire, Să te iubesc mereu pe tine Şi-al tău trup fără stăvilire.
iubito azi mi-e tare dor de tine, c-aş veni acuma, să te iau la mine şi să ne încuiem în dormitorul meu, unde-i plăcut, răcoare tot mereu. să ne-aruncăm şi cheile pe geam, aşa un pic, măcar pentru un an şi-n loc de a le căuta…să ne iubim, fără a pierde vremea, să le mai găsim. iar când anul încet se va sfârşi, cu-n singur glas noi doi l-om prelungi,
Încă-s umerii tăi fierbinţi de la săruturi
Şi trupul tu mi-l arzi asemeni unui soare,
În noaptea de iubire, frenetică, nemuritoare,
În goana ta neobosită dup-alte începuturi…
Arzi clipă de clipă, tânjind aprinsă de amor
Şi-ncet văpaia tu o laşi să te cuprindă,
Când iubirii te predai în braţe să te prindă.
Dezlănţuiţi noi în iubire după lungul dor
Zi amfăcut din noaptea noastră lungă,
Dar supărat dimineaţa: Doamne când noaptea o să ne ajungă?
Mi-am şters lacrima de pe obraz pentru că te iubesc fără să ştiu de când. Te iubesc pur si simplu, te iubesc fără rezerve, te iubesc total şi infinit. Te iubesc pentru că tu eşti aceea pe care toată viaţa mi-am visat-o. Te iubesc pentru că a venit momentul ca visul meu să nu se mai risipească, aşa cum a făcut-o în alte dimineţi…
Iubire de ce-ai bătut la poarta mea Aseară? Când te-am lăsat să intri, M-ai învăluit cu sărutări, cu mângâieri Şi-n pat m-ai ademenit cu dulci şoapte, Să-mi iei inima, trupul şi să pleci în noapte. Numai amintiri mi-ai lăsat în urma ta, Să-mi stingă dorul, foamea, setea de iubire Şi lacrimi să-mi potolească scurta fericire. Iar de-mi vei bate iar la uşă sau fereastră Te voi întâmpina cu braţele deschise, Cu buze şi priviri de dor încinse Să retrăim clocotitori iar noapte noastră
Nu am nimic acuma sa-ţi ofer … Nu mai am nimic, că tot ce am avut am dat deja. Fiecare a primit cate ceva, Fiecărei persoana din viaţa mea i-am dat câte ceva, să-i amintească de mine in clipele când singurătatea o va copleşi. Le-am oferit un vis, un gest sau o speranţa, Altă dată le-am oferit o clipa de iubire, un zâmbet dimineaţa-n zori, Altă dată le-am oferit o mână calda pe obraz, o mângâiere, puţină tandreţe şi înţelegere. Pentru tine nu mi-a mai rămas nimic. Ba da uite că am găsit, mi-am găsit inima şi ţi-o voi da, dar nu pot decât dacă mă iei şi pe mine odată cu ea. Să mă strângi la pieptul tău şi să nu îmi dai drumul niciodată, pentru că eu sunt zburătorul care bate în ferestrele tuturor care au nevoie de mine,de iubire, de speranţă…
Mă chemi să-ti fiu aproape, dar eu mereu acolo sunt şi mă-nveleşti cu trupul, cât aproape să ne fim.
În visul meu iubitotu vii să mi te-ascunzi în trup, în vene şi-n artere, iar eu zâmbind să te indemn să ne dansăm iubirea.
In visul meu noi suntem doi, că doinoi doi vom fi cât lumea doarme, iar luna pe cer va străluci şi cu mine împreună în ochii tăi ne-om oglindi.
Tu mă chemi mereu să-ti fiu aproape,.
Eu te chem să pot trai, să mă-nvelesc cu tine, ca să pot iar adormi, până zorii încet se vor ivi.
Că viata iar ne cheamă la ale noastre datorii.
Eu vreau să trăiesc frumos, să te port cu mine-n gând, in inimă şi-n suflet, până când noaptea coboară iarăşi peste noi cu dulcile-i şoapte, gemete şi toată muzica iubirilor noastre nocturne.
Am privit îndeung în urma ta, cu gândul la noaptea ce-a trecut.
A fost o noapte fierbinte, clocotitoare, încărcată cu iubire, cu doruri, cu dorinţe fierbinţi, cu vise, cu planuri, pecetluite de săruturi pătimaşe.
O noapte a trupurilor fremătătoare dansând în întuneric, o noapte de şoapte şi gemete răguşite.
A fost o noapte, o singură noapte plină de poezie, de gingăşie, de tandreţe, de senzualitate, de voluptate şi de pasiuni dezlănţuite.
Ştiu că de azi voi număra clipele, minutele, orele, zilele, lunile, poate anii până la următoarea noastră noapte de iubire.
Aşa îmi vor trece, pe rând toate zilele care le voi mai trăi. Da toate nopţile care vor veni, chiar dacă vor fi groaznic de lungi,vor avea farmecul lor - farmecul aşteptării,
Da îmi vor trece nopţile în vegheri prelungite, în aşteptări pline de farmec, de doruri, de fioruri şi de dorinţe fierbinţi şi nemărginite.
Nopţi în care gândurile mele vor avea libertatea deplină de a-şi întinde aripile pentru azbura numai către tine, fără nici unalt obstacol în calea lor.
Nopţi în care să retrăiesc aceea primă şi ultimă noapte a noastră de iubire.
Noapte care cine ştie când se va mai repeta sau dacă se va mai repeta.
Şi totuşi îmi iubesc aceste lungi nopţi de veghe netulburate de nimic, decât de libertatea gândurilor şi a speranţelor mele, ce zboară numai spre tine.
