În care gândurile îşi fac gară,
Suspinând în nopţile de vară,
Aşteptându-te la colţ de stradă.
Când vii tu le voi lăsa să zboare,
Mânuţa fină lung să ţi-o sărut,
În iubire al tău veşnic recrut
Şi rob să-ţi fiu, cu încântare.
Apoi de mână fără să vorbim,
Spre Antile, Azore să pornim,
Să ne iubim în lumea mare.
Ziua stăm şi ne prăjim la soare,
Iar nopţile, fierbinţi nopţi de amor
Vor stinge nemărginitul dor…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu