O noaptea de iubire

C-o sărutare te  ademenesc la mine
În pat. Să declarăm  liniştii război

Şi cu patimă să ardem amândoi
Găsind  doar desfătărilor, pricine

Şi trece noaptea ca un foc aprins
Cearşaful ne foşneşte tot amorul
Iar inima-mi aprinsă e izvorul,
Când trupul meu numai de tine e cuprins.

Intra-vor multe stele pe fereastră,
Sa vadă ce demult n-au mai văzut,
Cum ochii tăi aprinşi de floare-albastră,
Îmi cad pradă vie dulcelui sărut.

Când în braţe îmi vei cădea iar goală,
Cu sâni arzând de doruri, frământări
Doar diavoli se tăvălesc la tine-n poală
Şi eu dăruindu-ţi mii de sărutări.

Plânge luna când slăbesc strânsoarea
Şi te slobod în albul aşternut,

Ca azi tu să trăieşti din plin dogoarea
Iubirii, ce până azi n-ai cunoscut.

În calde adieri ne-mbracă noaptea,
Când noi împreună facem, doar un trup
Şi sunt mai flămând de tine ca un lup,
Când peste noi coboară voluptatea.

Şi vom petrece noaptea în iubire,
Ridicând spre cer cu dragoste scântei,
Voi uita că-n lume ar mai fi femei,
Iar noaptea asta, eu îţi voi fi mire.  

Tango

Ritmul tandru, viguros de tango,

Dansul ce ocol lumii l-a făcut,

Acum peste un secol s-a născut

În Argentina, nu în ţara lui Tamango.

 
În acest vechi şi frumos dans
Cu pasul lui temperamental,
Dar mai adesea senzual
Succed pe rând figuri cu mult balans.

Acordul, semnal care adună
Pe cei explodând de tinereţe
Şi pe cei păşind spre bătrâneţe
Să danseze iarăşi împreună…

…Ca-n Argentina, nu ca-n ţara lui Tamango,
Graţia şi tandreţea paşilor de tango.

Iubito,

Cu dor, în braţe vreau azi să te cuprind,

Să te sărut cu drag pe ochi, pe gene,

Să te privesc, tu floarea mea cu nimb

Ce înfloreşti în gândurile mele.

Mă lasă părul tău negru să-l răsfir

Şi buzele-mi de tine însetate,

Ţie să ţi le dau pe săturate,

Sărutului care-mi pare uns cu mir.

Îţi voi privi ochii fără să mă satur,

Şi-n braţe te voi strânge-ncetişor

Când voi rosti din vorbele de dor,

Cuvinte ce te-or face să vrei patul…

Ne-om cufunda în ceasuri de iubire,

Nu ne păsa că iute trece timpul,

Cuprinşi fiind atunci de fericire,

Trăi-vom doar iubirii anotimpul.

  

Lumea noastră

Nu regreta nicicând timpul trecut,
Ci bucura-te de tot ce ai acum.
Nu regreta, nu plânge, bucură-te,
Speră, tânjeşte şi visează,
Doreşte-ţi o altă lume-n care să trăim.
O lume cum vrem noi, s-o construim,
O lume proiectată de gândurile nopţii.
O lume a iubirii fără prejudecăţi
Ascunsă de lumea răutăcioasă, crudă.
O lume în care vom fi veşnic tineri,
Nemuritori
Şi lasă ziua de azi, să fie pragul fericirii,

Pragul peste care eu te trec in braţe…

Numele l-am desenat pe o stea.

E luna nouă, cerul plin de stele,

Şi-o seară minunată ca-n poveşti.

În noaptea asta vom dansa sub ele

Şi-apoi să mă iubeşti, să mă iubeşti!

Eu prind în mâna-o stea şi-ncă o stea,

Şi-n suflet  prind iubirea ce-mi oferi.

De mijloc te cuprind iubita mea,

Trăim doar clipa şi uităm de ieri.

Târziu, acum, te-am găsit pe tine,

Iar numele l-am desenat pe-o stea.

Până-n zori dansăm, noi -  tu cu mine,

Eu sunt al tău, iar tu eşti doar a mea!

Târziu acuma te-am găsit pe tine

Şi numele tău l-am desenat pe-o stea...

Mi-e drag să-ţi spun.

Mi-e drag să-ţi spun, că te iubesc.

Mi-e drag să-ţi spun, că te doresc.

Plăcut mi-e toate să le spun,

Când seara gânduri îmi adun,

Şoptindu-ţi ca odinioară

Iubirea din astă vară,

Ce-a ars pentru prima oară

Într-un colţ pierdut de ţară.

Tu în concediu aici ai fost,

Eu în plimbare fără rost

Şi-atunci când noi ne-am cunoscut

Am stat pe loc că ne-am plăcut

Şi împreună am rămas

Zi de zi şi ceas de ceas,

Nopţi de nopţi  nedespărţiţi

Ca soţ soţie sau iubiţi,

Dar asta, până tu-ntr-o seară,

Caldă din trecuta vară,

Cu vorbe grele ai plecat

Lăsându-mă neîmpăcat.

Singur am rămas în stradă,

Ochii-n gol fără să vadă,

Dar tot nu mă dumiresc,

Să uit să-ţi spun că te-ndrăgesc?

Nu niciodată cât trăiesc.

Mi-e dor, mi-e tare dor

E prea lungă noaptea, ca să pot dormi,

Stau de veghe-n pat, mă răsucesc

Şi mii de gânduri prin minte rătăcesc…

Dorul mă arde, mă frământă,

Clipe de viaţă se tot rostogolesc

Fără şir sau ordine firească,

Dar toate despre tine-mi amintesc,

Clipe fierbinţi, nopţi de iubire,

De fericire fără margini, împlinire…

Ce n-aş da, să nu mai fie totul amintire?

Mi-e dor de tine, mi-e tare dor de tine,

Mi-e dor de ochii tăi strălucitori,

De trupul tău mereu fremătător,

Fierbinte, alb, dogoritor,

Mi-e dor de toate, dar mai ales de noi,

De noi împreună, mi-e dor de amândoi…

Colecţionari de vise

Noi doi suntem colecţionari de vise,

De doruri mii, pline de tandreţe,

Ce dimineaţa trist ne dau bineţe,

Răpuse de ziua, care-ncet pornise.

Sunt doar fragmente din iubirea noastră

Ca prima şoaptă sau primul tău sărut,

Încet, timid, cum odată a început

Cuprinse-apoi de flacăra albastră.

De la scânteie la rugul cel imens,

În vis le retrăim clipă de clipă…

Apăraţi de-a iubirilor aripă,

Devin reale şi le trăim intens…

Oameni buni! De mult cineva prezise,

Că doar nebunii colecţionează vise.

Frumoasa mea

Pe tine oare Phidias te-a dăltuit?
Şi zeii mie mi te-au dăruit?
Într-o dimineaţă, când trist veneam acasă
Cu ochii obosiţi şi faţa trasă…
Chiar solul zeilor cu tine la mine a venit
Şi te-am privit,
De-atâta frumuseţe am rămas vrăjit.
Aveai părul strâns, ochii strălucitori,
Faţa îmbujorată, buze senzuale,
Trupul ademenitor, cu linii largi, domoale
Umerii frumoşi, rotunzi, pieptul bogat
Talia conturată, abdomenul plat,
Iar şoldurile largi, provocătoare,
Fese tari rotunde, ademenitoare
Coapse puternice
Dar cu genunchi şi glezne fine,
Dorurile mele azi să le aline.
Şi după ce solul a plecat,
Strâns te-am cuprins, te-am sărutat,
C-o funie de mătase de mine te-am legat
Şi-n  dormitor ne-am încuiat.
Apoi ce-a mai urmat? Ce s-a-ntâmplat?
Peste noi fericirea aripa-ncet şi-a scuturat…

Dece aşa târziu?

De ce, aşa târziu ne-am întâlnit?

În loc ca la ureche să-ţi şoptesc,

Că doar pe tine-n lume te iubesc

Şi-atât amar de timp am irosit.

Aş vrea să fiu pe veci iubitul tău,

Ca-n braţe să te strâng neîncetat.

Pe mine să mă vezi al tău bărbat

Şi să-ţi închin de-acum sufletul meu.

Mereu mi-a fost sete doar de tine

În nopţile de triste aşteptări

Cu ochii atintiţi departe-n zări

Şi dorul care tot ardea în mine.

În aşternutul alb imaculat

Simt parfum proaspăt de iubire

După lunga noastră despărţire,

În gând cu semnele ce mi le-ai dat

De ce aşa târziu ne-am întâlnit?

În loc la ureche să îţi şoptesc,

Că doar pe tine-n lume te iubesc

Şi-atâta amar de timp am irosit.

Noaptea de iubire

Şi vine noaptea ca un foc aprins,

Cearşaful ne şopteşte tot amorul,

Iar inima-mi aprinsă e izvorul,

Când trupul meu de tine e cuprins.

C-o sărutare te-am ademenit la mine,

Pe pat cu patimă să ardem amândoi,

Găsind noi desfătărilor, pricine

Şi declarăm iar liniştei război.

Intra-vor roi de stele pe fereastră,

Sa vadă ce demult n-au mai văzut,

Cum ochii tăi de floare-albastră,

Cad o pradă vie dulcelui sărut.

Şi când în braţe îmi vei cădea tu goală,

Cu sâni arzând de doruri, frământări

Acoperindu-i eu cu mii de sărutări,

Doar diavoli mai trăiesc la tine-n poală.

  

Plânge luna că nu slăbesc strânsoarea,

Când eu te slobod în albul aşternut,

Nici nu mai simţi acuma tu dogoarea,

C-aşa iubire tu n-ai mai cunoscut.

Când vom petrece-n noaptea de iubire

Şi peste noi coboară voluptatea,

Prea scurtă ne va fi eternitatea,

Pentru că de azi eu îţi voi fi mire.

Sentinţa...

De-ar fi, azi să-mi aduci ultimul sărut,
Aici voi sta cuminte, până-l voi primi.
Apoi m-aş naşte iar şi-aş aştepta să vii,
Iubirea să ne-o reluăm de la început.


Un veac, o viaţă mereu te-aş aştepta
Cu inima şi cu dorul fremătând
Frumoasa mea! Prezentă doar în gând...
De mine cu patimă te voi lega.


Iubito  fericirea numai tu mi-o dai…  
Pierdută, regăsită, cum să te numesc?
Că de n-aş mai fi, renasc, să te iubesc,
Iar de-ai pleca, acu’ te-aş condamna să stai…

Închide ochii…

Închide ochii să-mi simţi sufletul plin de căldură,

Să-mi simţi mâinile mângâind obrazul tău

Cu jocul lor domol în părul tău

Şi-apoi mai înfierbântat pe trupul tău,

Mergând departe, pe un drum fără sfârşit

Şi fug în lume, fug departe, fug de tine, fug de mine.

Închide  ochii şi-ai să mă vezi dincolo de orice zare,

Dincolo de miile de kilometri dintre noi…

Tu vino cu gândul după mine,

Nu mă lăsa acum singur în lume,

Vino salvează-mă de mine.

Închide ochii si ascultă-mi vocea care te învăluie treptat,

Vocea mea care te mângâie.

Întotdeauna voi fi cu tine, pentru c-am intrat in tine

Şi-am prins rădăcini in trupul tău,

Mi-au crescut ramuri puternice şi dese,

Încât acum te-nvăluiesc cu tot ce-ţi aparţine

Inima ta, bătăile ei, respiraţia ta,

Dar eu nu vreau decât să fi a mea

Cu tot ce-ţi aparţine,

Cu tot ce-mi aparţine,

Cu tot ce nouă ne-aparţine.

Tu ai sufletul cel mai curat, mai pur şi mai sensibil

Un amalgam de tandreţe, romantism

Al iubirii noastre etern sublim

A cărui cheie te rog, acuma să mi-o dai…

 

Închide ochii, când îţi va fi dor de mine

Şi gândeşte-te la mine, că voi veni in visul tău,

Te voi ţine în braţe,  te voi săruta, te voi privi in ochii,

Să-mi simţi iubirea, dăruirea şi toată patima fierbinte…  

Clipa...

Vino cu trupul tău să mă-nveleşti,

Cu braţele-ndelung să mă dezmierzi,

La piept strânge-mă, să nu mă pierzi,
Şi tot mai pătimaş să mă iubeşti.

Chiar dacă în jur tot s-ar nărui,

Cu buzele să îmi aprinzi fiorul,

Pierdut uitând ce-nsemnă dorul,

Tu să-mi arăţi, ce-nseamnă a iubi.

Ai pielea moale, părul cascadă,

Gâtul graţios, umărul rotund,

Între sâni buzele să mi le-ascund,

Iar trupul fierbinte-i acoladă.

Clipa mea dulce de iubire

Ce darnic azi tu mi-ai dăruit,

Când pătimaş noi doi ne-am contopit,

A fost infinita fericire.