O noaptea de iubire

C-o sărutare te  ademenesc la mine
În pat. Să declarăm  liniştii război

Şi cu patimă să ardem amândoi
Găsind  doar desfătărilor, pricine

Şi trece noaptea ca un foc aprins
Cearşaful ne foşneşte tot amorul
Iar inima-mi aprinsă e izvorul,
Când trupul meu numai de tine e cuprins.

Intra-vor multe stele pe fereastră,
Sa vadă ce demult n-au mai văzut,
Cum ochii tăi aprinşi de floare-albastră,
Îmi cad pradă vie dulcelui sărut.

Când în braţe îmi vei cădea iar goală,
Cu sâni arzând de doruri, frământări
Doar diavoli se tăvălesc la tine-n poală
Şi eu dăruindu-ţi mii de sărutări.

Plânge luna când slăbesc strânsoarea
Şi te slobod în albul aşternut,

Ca azi tu să trăieşti din plin dogoarea
Iubirii, ce până azi n-ai cunoscut.

În calde adieri ne-mbracă noaptea,
Când noi împreună facem, doar un trup
Şi sunt mai flămând de tine ca un lup,
Când peste noi coboară voluptatea.

Şi vom petrece noaptea în iubire,
Ridicând spre cer cu dragoste scântei,
Voi uita că-n lume ar mai fi femei,
Iar noaptea asta, eu îţi voi fi mire.