Închide ochii să-mi simţi sufletul plin de căldură,
  Să-mi simţi mâinile mângâind obrazul tău 
  Cu jocul lor domol în părul tău
  Şi-apoi mai înfierbântat pe trupul tău,
  Mergând departe, pe un drum fără sfârşit
  Şi fug în lume, fug departe, fug de tine, fug de mine.
  Închide  ochii şi-ai să mă vezi dincolo de orice zare,
  Dincolo de miile de kilometri dintre noi… 
  Tu vino cu gândul după mine,
  Nu mă lăsa acum singur în lume, 
  Vino salvează-mă de mine.
  Închide ochii si ascultă-mi vocea care te învăluie treptat, 
  Vocea mea care te mângâie.
  Întotdeauna voi fi cu tine, pentru c-am intrat in tine
  Şi-am prins rădăcini in trupul tău,
  Mi-au crescut ramuri puternice şi dese,
  Încât acum te-nvăluiesc cu tot ce-ţi aparţine
  Inima ta, bătăile ei, respiraţia ta,
  Dar eu nu vreau decât să fi a mea
  Cu tot ce-ţi aparţine,
  Cu tot ce-mi aparţine,
  Cu tot ce nouă ne-aparţine. 
  Tu ai sufletul cel mai curat, mai pur şi mai sensibil
  Un amalgam de tandreţe, romantism
  Al iubirii noastre etern sublim 
  A cărui cheie te rog, acuma să mi-o dai… 
Închide ochii, când îţi va fi dor de mine 
  Şi gândeşte-te la mine, că voi veni in visul tău, 
  Te voi ţine în braţe,  te voi săruta, te voi privi in ochii, 
  Să-mi simţi iubirea, dăruirea şi toată patima fierbinte…  
Multumesc,esti zburatorul neostenit,esti ingerul si iubitul care apare la ceas de seara daruind iubire ,poezie ,si melodii minunate !
RăspundețiȘtergere"Şi fug în lume, fug departe, fug de tine, fug de mine.
RăspundețiȘtergereÎnchide ochii şi-ai să mă vezi dincolo de orice zare,
Dincolo de miile de kilometri dintre noi…
Tu vino cu gândul după mine,
Nu mă lăsa acum singur în lume,
Vino salvează-mă de mine.....
Frumoase, sensibile , de o profunzime aparte versurile tale prietene! Asa este fugim deseori..si nu intodeauna stim incotro, ne ascundem de viata, de noi, de durere, de dezamagire, revenim ...la sentimente mai bune ...pentru ca nu putem trai pustii, cu sufletul searbad...putem fi salvati de terte persoane, de pericole, de boala, de situatii ingrate...dar cel mai greu ne putem salva de noi insine...Oare de cate ori nu ne am fost propriul inamic, cel mai de temut, greu de controlat si de supus? Dar totul are o rezolvare pe lumea asta, oricat de greu ar parea...chiar si sa fim salvati de noi insine, sa ni se opreasca pasul ratacit , sovaitor si pus pe fuga...si incet, incet sa simta cum prinde teren solid sub el.....Multumesc pentru delectarea constanta ce mi o oferi mie si celorlalte suflete avide de frumos!