Rochiţa

Aş vrea să fiu rochiţa ta,
Trupul cu drag ţi-l înfăşor,
Să uit de toate şi de dor,
Să fii aşa în preajma mea.


Dogoarea să ţi-o simt mereu
Cu mintea mea înfiorată,
Iar tu micuţă, adorată
O parte fi din trupul meu.


Ţi-mbrac umerii fremătând
Cu talie frumoasă
Şi sânii strâns să ţi-i cuprind.


Iar când vom ajunge acasă,
Încet, încet să mă dezbraci,
Ca să ne iubim ca nişte draci…

O noaptea de iubire

C-o sărutare te  ademenesc la mine
În pat. Să declarăm  liniştii război

Şi cu patimă să ardem amândoi
Găsind  doar desfătărilor, pricine

Şi trece noaptea ca un foc aprins
Cearşaful ne foşneşte tot amorul
Iar inima-mi aprinsă e izvorul,
Când trupul meu numai de tine e cuprins.

Intra-vor multe stele pe fereastră,
Sa vadă ce demult n-au mai văzut,
Cum ochii tăi aprinşi de floare-albastră,
Îmi cad pradă vie dulcelui sărut.

Când în braţe îmi vei cădea iar goală,
Cu sâni arzând de doruri, frământări
Doar diavoli se tăvălesc la tine-n poală
Şi eu dăruindu-ţi mii de sărutări.

Plânge luna când slăbesc strânsoarea
Şi te slobod în albul aşternut,

Ca azi tu să trăieşti din plin dogoarea
Iubirii, ce până azi n-ai cunoscut.

În calde adieri ne-mbracă noaptea,
Când noi împreună facem, doar un trup
Şi sunt mai flămând de tine ca un lup,
Când peste noi coboară voluptatea.

Şi vom petrece noaptea în iubire,
Ridicând spre cer cu dragoste scântei,
Voi uita că-n lume ar mai fi femei,
Iar noaptea asta, eu îţi voi fi mire.  

Nopţile noastre de amor

Că eşti a mea atât de dulce-i gândul,
Cu braţele mă strângi in cercul lor de foc,
Iubirea noastră începe ca un joc,
Ce se repetă nopţi şi nopţi de-a rândul.


Buzele fierbinţi sunt dulci ca mierea,
Ochi-nfierbântaţi îi ai strălucitori,
Iar obrajii tăi acum ca doi bujori
Ştiu a trezi în trupul meu plăcerea.


În toate nopţile noastre de amor,
Fără reţinere tu arată-mi sânii,
Cu ochii să-i admir cum fac păgânii.


Trupul meu arde ca un  încins cuptor
Ca un vulcan cu lava ne-cuminte,
Urcă în trepte dragostea-mi fierbinte…

Învaţă-mă…

Te iubesc şi-n fiecare clipa vreau să-ţi aud glasul, râsul,

Vreau să ştiu ce-nseamnă a fi îndrăgostit şi să tresar de bucurie când zâmbeşti.

Te iubesc şi-nseamnă, să-ţi ofer totul,  să-ţi ofer ţie totul, pentru că eşti soarele meu, gândul meu, eşti inima mea.

Da tu eşti sufletul meu, raza de soare, care face să-mi strălucească privirea, eşti muzica şi comoara sufletului meu...

Învaţă-mă să te iubesc aşa cum ştiu că vrei,

Să-ţi fiu cupa de cristal cu vin dulce amărui,

când pe cearşaful alb amândoi ne pierdem

Învaţă-mă să te sărut şi să te-ating uşor,

când noaptea scutură gingaşii stropi de rouă peste noi

şi c-un buchet de mângâieri spre tine să cobor…

Tango

Ritmul tandru, viguros de tango,

Dansul ce ocol lumii l-a făcut,

Acum peste un secol s-a născut

În Argentina, nu în ţara lui Tamango.

 
În acest vechi şi frumos dans
Cu pasul lui temperamental,
Dar mai adesea senzual
Succed pe rând figuri cu mult balans.

Acordul, semnal care adună
Pe cei explodând de tinereţe
Şi pe cei păşind spre bătrâneţe
Să danseze iarăşi împreună…

…Ca-n Argentina, nu ca-n ţara lui Tamango,
Graţia şi tandreţea paşilor de tango.

Împreună vom fi la rău şi bine…

Veşnic sunt însetat de-o sărutare,

Brăţele tale rotunde le sărut,

Chiar de-n iubire-sunt proaspăt apărut,

Cu buzele pe trup îmi fac cărare…

Tu-mi eşti iubirea pură şi curată,

Fremătători, fierbinţi aşteptăm zorii,

Străbătuţi amândoi de toţi fiorii

Şi-avem martor doar bolta înstelată…

Şi-n noapte cu gemete, suspine,

Tot ce-i al tău mie-mi va aparţine.
Că-mpreună vom fi la rău şi bine…

Toată viaţa ţi-o vei trăi cu mine,

Toate tainele tale le dezleg,

Că eu cu tine forma-vom un întreg. 

Iubito,

Cu dor, în braţe vreau azi să te cuprind,

Să te sărut cu drag pe ochi, pe gene,

Să te privesc, tu floarea mea cu nimb

Ce înfloreşti în gândurile mele.

Mă lasă părul tău negru să-l răsfir

Şi buzele-mi de tine însetate,

Ţie să ţi le dau pe săturate,

Sărutului care-mi pare uns cu mir.

Îţi voi privi ochii fără să mă satur,

Şi-n braţe te voi strânge-ncetişor

Când voi rosti din vorbele de dor,

Cuvinte ce te-or face să vrei patul…

Ne-om cufunda în ceasuri de iubire,

Nu ne păsa că iute trece timpul,

Cuprinşi fiind atunci de fericire,

Trăi-vom doar iubirii anotimpul.

  

Dezlănţuire…

Sentimentele noastre-s eliberate,

Iar şoaptele răguşite şi domoale,

Când dezlănţuiţi în braţe ne cuprindem

Năvalnici, ca în mijloc de tornadă.

Nimic nu ne mai stă acuma-n cale,

Când cu trupuri împletite, transpirate

Amândoi ne iubim cu patimă,

Răvăşind albele tale cearşafuri. 

Lumea noastră

Nu regreta nicicând timpul trecut,
Ci bucura-te de tot ce ai acum.
Nu regreta, nu plânge, bucură-te,
Speră, tânjeşte şi visează,
Doreşte-ţi o altă lume-n care să trăim.
O lume cum vrem noi, s-o construim,
O lume proiectată de gândurile nopţii.
O lume a iubirii fără prejudecăţi
Ascunsă de lumea răutăcioasă, crudă.
O lume în care vom fi veşnic tineri,
Nemuritori
Şi lasă ziua de azi, să fie pragul fericirii,

Pragul peste care eu te trec in braţe…

misterul nopţii

tu mă ştii, mă vrei, mă ai,

iar eu, eu te privesc si nu-mi ajunge,

te simt si nu mă satur,

te am si te mai vreau.

respirăm cu bucurie misterul nopţii

şi ne dăruim amândoi câte un strop din noi

savurând gustul dorinţei

şi valul de iubire în care ne scăldam…

 

Numele l-am desenat pe o stea.

E luna nouă, cerul plin de stele,

Şi-o seară minunată ca-n poveşti.

În noaptea asta vom dansa sub ele

Şi-apoi să mă iubeşti, să mă iubeşti!

Eu prind în mâna-o stea şi-ncă o stea,

Şi-n suflet  prind iubirea ce-mi oferi.

De mijloc te cuprind iubita mea,

Trăim doar clipa şi uităm de ieri.

Târziu, acum, te-am găsit pe tine,

Iar numele l-am desenat pe-o stea.

Până-n zori dansăm, noi -  tu cu mine,

Eu sunt al tău, iar tu eşti doar a mea!

Târziu acuma te-am găsit pe tine

Şi numele tău l-am desenat pe-o stea...

Mi-e drag să-ţi spun.

Mi-e drag să-ţi spun, că te iubesc.

Mi-e drag să-ţi spun, că te doresc.

Plăcut mi-e toate să le spun,

Când seara gânduri îmi adun,

Şoptindu-ţi ca odinioară

Iubirea din astă vară,

Ce-a ars pentru prima oară

Într-un colţ pierdut de ţară.

Tu în concediu aici ai fost,

Eu în plimbare fără rost

Şi-atunci când noi ne-am cunoscut

Am stat pe loc că ne-am plăcut

Şi împreună am rămas

Zi de zi şi ceas de ceas,

Nopţi de nopţi  nedespărţiţi

Ca soţ soţie sau iubiţi,

Dar asta, până tu-ntr-o seară,

Caldă din trecuta vară,

Cu vorbe grele ai plecat

Lăsându-mă neîmpăcat.

Singur am rămas în stradă,

Ochii-n gol fără să vadă,

Dar tot nu mă dumiresc,

Să uit să-ţi spun că te-ndrăgesc?

Nu niciodată cât trăiesc.

DORUL DE TINE ....

În mijlocul nopţii mă trezesc învăluit de vise, de vise care mi te-ntruchipează zâmbind strălucitoare, ca o stea îmbrăcată-n raze, în raze de lună, raze a căror irizaţii îţi făceau transparent babby dol-ul, dezvăluindu-mi un contur cu rotunjimi desăvârşite, acum foarte puţin ascunse, difuze, dar totuşi foarte clare.
Ţi-am cuprins cu o mână vălul subţire, care te-nvăluia, apoi de braţ te trag încet la mine. Pluteşti lin zâmbind fericită cu o privire strălucitoare, cu o privire care mă fascina. Îmi muşti buzele uşor şi tresari de plăcere când simţi gustul buzelor mele.
Sărut şi eu la rândul meu tot ce găsesc în cale, ochii frumoşi strălucitori, obrajii ca piersicile coapte, gatul lung si graţios, buzele senzuale si cobor în jos spre sâni, spre sânii tai frumoşi, rotunzi, tari şi fragezi. eu cobor cu buzele spre ei şi tu tresalţi de plăcere, tresalţi de focul aprins, ce aprig creşte în tine, eliberându-ţi patimile care te îneacă, patimi de atâta vreme ţinute încuiate-n tine şi care acum în braţele mele se dezleagă. Ne lipim, ne contopim trupurile, iar pielea ta moale, caldă, fină, catifelată aprinde-n mine fiorul nemărginit, în timp ce gemete se-nalţă, in jur totul răbufneşte şi brutal ne pătrunde-n trupuri.
Ne pătrunde cu feeria şi cu extazul pasiunii, ce tot creşte.
În aer domneşte acuma doar iubirea şi patima…
Apoi liniştiţi cu un sărut ne răsfăţăm uşor trupurile, ca după o luptă încrâncenată şi dezlănţuită, după care osteniţi, îmbrăţişaţi ne lăsăm cuprinşi de somn.
Adorm cu gândul plin de ciudă că prea scurtă a fost clipa noastră de iubire, de fericire, dar plin de speranţa de a o relua şi în noaptea următoare cu mult mai multă dăruire…

Visez acum?

  




Visez acum cu tine şi te simt aici
cu răsuflarea blândă cu mângâierea tandră şi uşoară
cu ochii mari, scânteietori, feerici,
cu buze senzuale ce-n şoapta mă sărută,
cu o atingere moale, caldă, senzuală,
ce ca un val de bucurie mă ia in stăpânire,
iar chipul tău e strop de apa vie
şi mi-e tot mai drag, că-i cum îmi place mie.
În nopţile senine sau nopţile calde de fiori
sau nopţile-n care şi timpul se opreşte,
în nopţile-n care somnul mă ocoleşte, dorul mă frământă, gândurile se rostogolesc.
Dar toate aste cu o ţintă, cu un scop, să îmi arate mie cât te iubesc şi cât îmi eşti de necesară…
De ce te iubesc pe tine? de ce iubesc persoana ta?
Pentru că te vreau lângă mine, te vreau lângă fiinţa mea
mereu de mână pe acelaşi drum alături,
zâmbitori, dornici de fericire, dornici de iubire.
Dornic să mă oglindesc în ochii tăi strălucitori,
flămând şi însetat de tine, însetat de amândoi…
………………………………………………………..


Da asta am visam în fiecare noapte, când răguşită îmi şopteşti iubirea toată.
Când îmi şopteşti o iubire fierbinte, clocotitoare încărcată de o dorinţă nemărginită ca un imens ocean.
Iar eu ca un ecou te-nvălui cu privirea, te mângâi pe ochi, pe obraji, pe păr, pe trup, te-adulmec toată, ca să te simt cu fiecare celulă a fiinţei mele.
Închid ochii şi te simt fremătătoare, te simt aşa cum te doresc, te simt din carne, din sânge clocotitor, te simt mereu ademenitoare, îţi simt pielea moale, calda, iţi simt rotunjimile trupului ce se cer iubite, dezmierdate, alintate, sărutate, mângâiate, explorate.

Mi-e dor de tine tot mereu…

  


Inimioară mi-e dor de tine tot mereu,
Mi-e dor să-ţi mângâi faţa cu obrazul meu
Şi tot mi-e dor să mă lipesc de trupul tău,
Ca să uităm de al vieţii noastre greu.


Să îţi şoptesc dulci cuvinte de amor,
În timp ce eu flămând mângâi al tău trup
De iubirea ta sunt lacom ca un lup,
Dar pe veci fiind al tău admirator.


Prezentă eşti în ale mele visuri,
Zburând peste a iubirii câmpuri,
Amorezaţi, fierbinţi, plini de pasiune


Iubirea vers după vers compune
Şi patima ne ţine strâns îmbrăţişaţi
Pe veşnicie, îndrăgostiţi, legaţi…

Mi-e dor, mi-e tare dor

E prea lungă noaptea, ca să pot dormi,

Stau de veghe-n pat, mă răsucesc

Şi mii de gânduri prin minte rătăcesc…

Dorul mă arde, mă frământă,

Clipe de viaţă se tot rostogolesc

Fără şir sau ordine firească,

Dar toate despre tine-mi amintesc,

Clipe fierbinţi, nopţi de iubire,

De fericire fără margini, împlinire…

Ce n-aş da, să nu mai fie totul amintire?

Mi-e dor de tine, mi-e tare dor de tine,

Mi-e dor de ochii tăi strălucitori,

De trupul tău mereu fremătător,

Fierbinte, alb, dogoritor,

Mi-e dor de toate, dar mai ales de noi,

De noi împreună, mi-e dor de amândoi…

Colecţionari de vise

Noi doi suntem colecţionari de vise,

De doruri mii, pline de tandreţe,

Ce dimineaţa trist ne dau bineţe,

Răpuse de ziua, care-ncet pornise.

Sunt doar fragmente din iubirea noastră

Ca prima şoaptă sau primul tău sărut,

Încet, timid, cum odată a început

Cuprinse-apoi de flacăra albastră.

De la scânteie la rugul cel imens,

În vis le retrăim clipă de clipă…

Apăraţi de-a iubirilor aripă,

Devin reale şi le trăim intens…

Oameni buni! De mult cineva prezise,

Că doar nebunii colecţionează vise.

O clipă grea a vieţii mele

Ne-am întâlnit într-o clipă grea a vieţii mele,

când nu mai vedeam în jur meu nimic,

nici soare sus pe cer,  nici lacrimi nu mai am ,

doar gânduri grele si-atât te rog acum, atât îţi cer…

Iubeşte-mă, iubeşte-mă şi nu mă întreba nimic.

Săruta-mă, iubeşte-mă, dar nu-mi cere să-ti explic.

Aşteaptă-mă şi fi-mi zi-noapte umbra mea,

Mă iartă, că-mi pare râu de tot ce nu-ti pot da...

Tu poate meriţi mai mult decât oricine.

Ştiu, dar viata a fost prea rea, prea rea cu mine şi cu tine….

Ce cuvânt sau rugăciune a dat viaţă gândurilor mele? Cine şi ce a dat viaţă speranţelor mele?

Cine oare mi te-a scos în cale? Şi cui trebuie a-i mulţumi?

Mi-e dor de tine, mereu mi-e tare dor 

Iubit şi scump al meu divin odor,

Rămas adânc legat de gândul meu

Un nucleu de iubire, devenit Orfeu,

Nufărul curat şi drag inimii mele,

Albă şi strălucitoare între stele

Ai apărut în viaţa mea atunci când mi-am pierdut orice speranţă, când totul în jurul meu se năruia şi ai apărut ca o lumină, ca un soare strălucitor, ai fost darul meu ceresc menit să mă redea vieţii, să mă redea iubirii.

Şopteşte-mi cuvinte frumoase de iubire şi iscăleşte-le cu un sărut, cu un sărut lung şi pătimaş pe buze.

Lasă-mă să mă oglindesc în ochii tăi strălucitori şi să-ţi mângâi obrăjorii, apoi te prind de mână pentru ca împreună să zburăm spre paradisul nostru, 

Te iubesc şi te doresc nemărginit,

Cu sentimentul nou care mă face fericit,

Eşti soarele care în zori răsare,

Când admir privirea ta strălucitoare…

Îţi iubesc respiraţia ta uşoară,

Uşoară ca un vânt de  primăvară,

Îţi iubesc şi dorinţa arzătoare

Pătimaşă şi mistuitoare.

Îţi iubesc tot trupul pielea caldă, moale

Cu buze lacome şi senzuale.

Eu azi iubesc în tine totul, toate,

Tainele tale de mult îngropate…

Tremur când mă atingi uşor,             

Tremur când vocea ţi-o aud

Şoptind încet la telefon

Cuvinte tandre, dulci şi pătimaşe…